Povestea mea ( Partea a III -a )

… Asta ar fi trebuit sa fie povestea mea, nu a voastra. Eu ar fi trebuit sa decid soarta tuturor personajelor, inclusiv soarta personajului meu. Personajul meu nu era chiar atat de rau. Imi tremura glasul iar picaturi sarate imi curg agale pe obrajii incalziti de fiecare data cand ma gandesc la aceasta poveste. Sunt cu totii niste nimicuri, toti cei care mi-au furat povestea si acum o refac dupra prorpiul lor scenariu.

Nu e drept!!! Am muncit atata pentru aceasta poveste si acum ei imi iau tot si adapteaza dupa nevoile lor?… Pentru ce am mai muncit atata timp? Pentru nimic, oameni buni, pentru un mare nimic. Sunt condamnata sa imi petrec restul vietii aici, intre patru pereti albi de plus , in cercul cugetelor mele care striga dupa ajutor. Degeaba, terminati vocilor! Lasati-ma in pace , lasati-ma sa imi plang aici de mila .

De ce nu au vrut sa fiu eu Dumnezeu? Am vrut sa le ofer o viata perfecta, am vrut sa ii ajut sa nu mai fie tristi, am vrut sa elimin suferinta, sa le daruiesc fericirea suprema , de care sa se poata bucura la nesfarsit. Ce nebun ar refuza asa ceva?

Dar, nu… Ei mi-au reprosat ca nu acesta a fost scopul meu initial…ei au spus ca trebuie atins unde am tintit, nu mai departe. Daca se poate ajunge mai sus, de ce nu?! De ce sa nu fac vietile lor perfecte?!…

Oameni prosti! De cand a facut Dumnezeu Pamantul, de cand a creeat primul om, e la fel. Sunt cu totii niste prosti! Au sansa de a se bucura de viata lor inca de la inceputuri, iar acum mai mult ca oricand .. si ei ii dau cu piciorul, isi alunga singuri fericirea suprema, doar pentru a duce o viata plina de greutati si intr-un final sa realizeze ca nu au facut nimic in intreaga lor viata.Ce idioti! Sunteti cu totii niste idioti!

Nu mai am ce face…destinul mi-a rezervat un drum care se sfarseste mult prea devreme, un drum care le-ar putea ajuta pe celelalte, dar se sfarseste datorita ignorantei pe care o poarta cu totii in ei. Nu e bine deloc, mi-as fi dorit ca aceasta sa fie POVESTEA MEA , nu a lor! SI uite, mi-au furat continutul si se lauda acum cu el , iar mie nici macar o privire calda, o privire cu multumiri si recunostinta nu sunt in stare sa imi aduca.

Poate ca totusi, moartea mea, a personajului principal intr-o liniste deplina , intr-o incapere in care cugetele mai sunt ascultate doar noaptea prin geamul mic, de catre stele; poate ca totusi, acesta este finalul pe care mi l-am dorit la POVESTEA MEA , care e pe sfarsite. Nu, nu le-am incredintat nimic , povestea exista doar atata timp cat exist si eu , finalul ei va fi si finalul meu.

Acesta este finalul povestii mele!

Clint Mansell – Together we will live forever

Povestea mea ( Partea a II -a )

Am  asteptat un minut intreg, un minut infernal, in care ceasul meu interior ticaia de zor. Acest minut infernal a devenit precum picatura chinezeasca. Nu am mai rezistat, nervii mei au fost intinsi la maxim si a trebuit sa prostestez, pastrandu-mi insa calmul.

- Intra o data!

In acea clipa, a intrat o bruneta inalta, intr-un halat de laborator gri. Parul lung si picioarele de gazela pe care le cunosc perfect, ma fascineaza de fiecare data cand o privesc.

- Care este motivul acestei vizite grosolane?

Fata si-a coborat privirea pentru cateva secunde, apoi si-a atintit-o din nou inspre mine, decisa si foarte ingrijorata.

- Am venit sa va anunt despre problemele care au intervenit.

- Spune repede, nu am timp. I-am spus eu pe un ton ferm. SIncera sa fiu, chiar nu aveam chef de prostiile lor.

- Ei bine, protestele au incetat iar supravietuitori mai sunt foarte putini. Nu mai au resurse, canibalismul este la ordinea zilei , dar continua sa se reproduca. Avem situatia sub control atata timp cat resursele lor sunt la pamant, dar trebuie sa avem mare grija.

- Poti pleca.

- Dar inca nu v-am spus in ce stadiu sunt cercetarile..

- Am spus ca poti pleca! I-am repetat, intorcandu-ma catre fereastra blindata. A, mai intai pune cartea aia pe raftul de langa usa.

- Am inteles, doamna.

A facut ce i-am spus si s-a retras in liniste. Povestea asta devine din ce in ce mai interesanta.Ma gandesc sa ii schimb putin continutul, sa ii schimb tema. Imortalitatea  nu este inca posibila, desi cercetatorii mei lucreaza din greu. Cred ca am sa le dau o pauza… Vesnicia intr-o lume perfecta suna terifiant, chiar nu o mai doresc.

Prostii! Voi continua aceasta poveste la nesfarsit, va fi o poveste perfecta, o poveste care nu se termina nici o data, o poveste care o sa va tina in suspans pe tot parcursul ei…sau nu. Ce e in capul meu?! Povestea asta e ridicola! Gata, am sa o termin. Ce tot vorbesc eu despre reconstructia lumii?!…

Ba nu…e o poveste perfecta! Acum, sunt noul Dumnezeu. Nu, nu imi pun oamenii sa imi construiasca altare, nu ii pun sa rabde de frig, de foame sau de sete. Nu voi face aceeasi greseala ca si Dumnezeul lor masculin. Da, Dumnezeu este barbat. Numai un barbat ar putea face asemenea greseli pe care le-a facut Dumnezeu. Eu ii voi demonstra vechiului Dumnezeu, le voi demonstra tuturor ca s-a nascut un nou Dumnezeu! Un Dumnezeu perfect, un Dumnezeu cu chip de femeie.

Ma veti iubi! Cu totii ma vor iubi si asta nu pentru ca le voi promite un loc perfect in care vor ajunge doar daca ma vor venera, un loc pentru care trebuie sa demonstrezi prin suferinta ca meriti sa ajungi.Nu, eu voi oferi tuturor de la bun inceput locul perfect, voi fi eroul tuturor!

Voi oferi tuturor imortalitatea. Vor putea cu totii sa guste din toate placerile vietii de dinainte, dar fara consecinte. Toate viciile vor fi permise si accesibile, fara daune materiale sau in materie de sanatate.

Dumnezeu va fi femeie, iar eu voi fi Dumnezeu!

nothing…

Am cazut si mi-am sucit mana ( e gheata la mine pe strada. Sh*t…ce penibil )…ma doare ca na*ba… Nu mai scriu o vreme ca ii mana dreapta si numa’ ma chinui cu stanga…

Sorry guys…

Modificari pe parcurs

Dragi vizitatori,

Datorita faptului ca am ajuns la un anumit stadiu cu acest blog, m-am hotarat sa imi schimb domeniul. Initial, am considerat ca ar fi mai prudent daca as pastra doua bloguri si chiar este posibil sa fac asa. Deocamdata, lucrez la noul blog , care sper ca va fi mult mai bun decat acesta si cu un trafic mult mai mare. Ma voi stradui de asemenea sa am articole mai bune si folositoare.

Nu voi parasi subit acest domeniu ( WordPress) , incet dar sigur. Va voi da mai multe detalii pe parcurs , nu voi lasa totul in paragina. Sper sa intelegeti.

Va multumesc pentru sprijinul acordat,

Chucky.

Povestea mea (Partea I)

Fulgi de nea se-astern usor in jurul meu. Sunt doar eu, in scaunul meu confortabil, imi beau ceaiul fierbite si privesc dincolo de ferestrele blindate. O pustietate imensa a acaparat privelistea incantatoare de adineaori. E doar desert, o imensitate de zapada ce acopera totul in jurul meu.

Am pierdut notiunea timpului, nu mai am idee ce ora e, ce zi , pana si luna si anul in care ma aflu imi sunt total necunoscute. Tot ceea ce stiu e ca povestea mea a avut un succes inimaginabil, totul a decurs conform planului…sau aproape totul. M-am decis sa ma izolez o vreme, pana ce ragnetele si protestele vor inceta. In oglinda ce se afla pe peretele alaturat zaresc o figura cunoscuta. O stiu de undeva, sunt sigura, constructia fetei , forma buzelor si culoarea ochilor imi sunt familiare, dar zambetul pervers si sclipirea aceea plina de o vulgaritate si satisfactie malefica ma intimideaza. Acea entitate ce o privesc , ma urmareste precum propria umbra. Fiecare gest, fiecare miscare sau expresivitate imi sunt copiate.

Ceaiul s-a terminat. Ma simt privata de orice legatura cu realitatea pe care o stiam. Totul s-a schimbat mult prea brusc. Povestea mea a avut succesul dorit si totusi, asta ma face sa ma intreb daca…chiar asta mi-am dorit? Viata aceasta dusa in taina, golita de orice sentiment fata de persoanele din jur si de tot ceea ce inseamna emotie, chiar asta mi-am dorit? …

Nu, nu pot renunta la tot ceea ce am reusit sa construiesc pana acum, sau mai bine spus sa dobor. Asta este povestea mea, realitate imbinata cu imaginatie si cu o picatura de dorinta. Pot schimba oricand soarta personajului principal, soarta mea. Da, eu sunt personajul principal in propria mea poveste, aceasta este povestea mea, cea pentru care am trudit atatia ani in sir, neincetat. Fiecare gest, actiune sau cuvant rostit a avut sensul lui, a determinat schimbari majore in povestea ce acum o citesti.

Trebuie sa recunosti ca este o poveste buna. Chiar daca nu vrei sa recunosti, chiar daca negi, subconstientului tau ii place si acesta este motivul pentru care nu te poti opri din citit. Ai patruns deja in lumea mea, ai inceput sa ma cunosti si vrei sa aflii finalul povestii. Stii , de fapt, nu destinatia este cea mai importanta ci drumul pe care il parcurgi atat de fermecat de frumusetea ce te inconjoara. Poate te mai intrebi si ce urmaresc prin aceasta poveste, dar raspunsul se afla chiar sub nasul tau. Imbratisezi in fiecare clipa raspunsurile tuturor intrebarilor tale. Orice enigma are un raspuns simplu, cel mai evident, dar voi, muritorilor de rand, nu puteti accepta ceva simplu, trebuie sa va complicati pentru ca in final, sa ajungeti la acelasi rezultat.

Zaresc intr-un colt al bitoului, o carte a carei file sunt ingalbenite de timp, o carte care pare uitata, o carte care pare slabita, in ciuda fortei pe care o are. Nu, titlul este partial eronat! Nu aceasta este in intregime povestea mea, povestea mea continua. Inca nu am decis finalul , inca nu vreau sa il scriu!

Trantesc cartea cartea de peretele de langa usa, dar zgomotul din momentul impactului a fost acoperit de o bataie ferma in usa de la birou. Fara sa mai astepte o confirmare, cel din spatele usii a apasat pe clanta, deschizand partial usa. S-a oprit , cel mai probabil sa admire coperta atat de cunoscuta a cartii de care a auzit, dar stia bine ca ii era interzis sa o citeasca, o restrictie care semana cu o placere interzisa.

Privesc si eu cartea si astept sa vad cine e la usa…

Povestea mea ( Introducere )

Termina! Asta este povestea mea si o scriu cum vreau eu. Nu am sa schimb absolut nimic la aceasta poveste. Personaje, intamplari, greseli de ortografie si punctuatie, greseli in exprimare , cuvinte folosite aiurea , nu am sa le modific, nu am sa corectez nimic, aceasta este povestea mea si va decurge dupa cum vreau eu.

Eu hotarasc soarta personajelor mele , eu hotarasc cine au fost, cine sunt si cine ( sau de ce nu “ce”) vor deveni.  Si ce daca personajul principal era o curva sau era un drogat? Si ce daca personajul principal moare? Care e problema daca raul invinge binele in povestea mea? Este povestea mea! La autor nu va aparea numele nici unuia dintre voi care veti incerca sa ma corectati. Va aparea numele meu si atat. Intelegi? Adica, te chinui degeaba.

Povestea mea, povestea ce o scriu acum va fi cea mai buna. Nu, nu va fi perfecta, va contine greseli in abundenta, personajele vor oferi cititorului un exemplu negativ, un exemplu pe care toti isi vor dori sa-l urmeze. Voi influenta negativ fiecare cititor in parte. Eroii isi vor pierde valoarea, ii voi pune intr-o lumina proasta iar personajele negative ( ucigasi, violatori, drogati,hoti etc. ) vor straluci. Voi arata partea buna, beneficiile pe care le au acesti oameni si imi voi creea propria armata de fani.

Voi deveni celebra, tinerii ma vor iubi,  cu totii o sa-mi citeasca povestea , cu o sete inimaginabila de lectura.  Ii voi schimba viata fiecarui cititor in parte, ii voi face pe toti sa ma venereze. Voi avea si dusmani, Bisericile , oficialitatile si batranii vor fi impotriva mea. Vor incerca sa ma doboare, dar eu si noua generatie pe care am creeat-o vom elibera lumea de moralitate. Da, vom face ca moralitatea sa fie interzisa iar legile calcate in picioare. Voi creea un haos mondial si intr-un final, voi distruge toata viata de pe Terra.

Vom mai ramane doar eu si o armata mica de ucigasi. Eu voi fi deja inaintata in varsta iar ucigasii mei, oamenii mei vor incerca sa reconstruiasca toata viata. Armata mea ii va contine pe cei mai destepti o suta de oameni, cei care vor face din Terra un al doilea Rai. Da, asta va fi…

Bineinteles ca vor exista si supravietuitori, insetati dupa crime, supravietuitori respinsi de noi care vor incerca sa isi creeze o armata si sa distruga totul, sa distruga viata ce noi vom incerca sa o reconstruim, doar cu scopul de a ramane ei, de a se razbuna pe noi , iar apoi sa se manance intre ei ca niste monstrii ce vor fi. Pentru asta au fost programati. Pentru a uri pe toata lumea si pentru a fi narcisisti.

Cu noi, nimeni nu se va putea pune. 100 cei mai destepti oameni de pe planeta vor supravietui razboiului cu rasa umana. Doar unul ii va conduce. Doar cel mai inteligent om de pe planeta, cel care a fost in spatele intregului razboi…Sau mai degraba CEA care i-a adus pe toti la picioarele ei.

EU voi conduce lumea! Eu am fost geniul care printr-o carte a schimbat soarta Terrei!   EU!

Va urma…

( OK . Am inceput alt proiect, pe care sper ca voi reusi sa il termin. Ideea mi-a venit acum vreo…doua saptamani si am tot spus ca am sa o astern negru pe alb, dar am fost foarte ocupata si nu am avut timp. Acuma, voi profita de vacanta si ma voi ocupa mai mult de blog, de partea literara.)

Lectura placuta!

Happy b’day, Denis!

Hey! Articolul acesta este dedicat unei persoane speciale. Unui prieten bun din Bucuresti, care azi devine major.

[BrB 2 secunde sa vad daca mai am vreo poza pe-aici...]

Pana caut poza, acesta este blogul lui: http://solar-blind.blogspot.com/

Da… E cam veche poza , dar e poza mea preferata. El e Denis , nascut in 26 Ianuarie ( de-odata cu Ceausescu, daca nu ma insel). E din Bucuresti si tocmai a implinit 18 ani. Se pot spune foarte multe despre el, e putin sarit de pe fix, dar daca ajungi sa il cunosti, poti jura ca ai sa mori de ras in compania lui. Pentru majoritatea persoanelor, la prima vedere pare un tip infumurat, caruia lungimea nasului este direct proportionala cu umorul macabru pe care il are. Daca ajungi totusi sa il cunosti mai bine, vei cunoaste un tip amuzant , genul de om cu (care ai vrea sa iti petreci timpul stand la taclale. Are, de asemenea un simt artistic destul de bine dezvoltat, insa defectul lui (daca poate fi numit defect) este ca nu poate fi serios. In majoritatea cazurilor ma refer, chiar poate sa stea sa te asculte cand ai o problema, sa te inveseleasca si sa iti dea un sfat bun.

O sa va arat niste…sa le spun asa materiale asupra carora am insistat minute in sir cu gura pana la urechi. Sunt unele care ar putea ofensa anumite persoane, dar daca nu va convine, nu obiectati ca oricum nu o sa bag in seama.

La multi ani inca o data!!!

Marilyn Jesus

Flying cat

Panze de paianjeni

Dupa cum ati observat , s-au cam depus panze de paianjen pe blogul meu , a inceput sa se depuna si mucegai iar in statisticile mele sunt din ce in ce mai putini vizitatori.

Chiar am avut in cap un proiect ce am vrut sa vi-l impartasesc , si anume ” Scrisoare de dragoste catre nebunul ucigas al Clownului” … Dar din stadiul de proiect pentru blog , a ajuns in stadiul unei piese de teatru ce asteapta cu nerabdare sa fie jucata. Deocamdata nu voi publica piesa ( inca nu sunt sigura ca vreau sa o public) , dar va asigur ca nu va voi dezamagi.

Nu am mai avut timp nici de poezii , nici de “Jurnalul Elisabetei” (de asta nici n-am chef macar)… si v-am cam lasat in paragina. Va dau niste idei de melodii pe care sa le ascultati. Have a nice day! >:D<

Christian death – Angels and drugs

Nosferatu – Vampire\’s cry

Sex Gang Children – Sebastiane

Dansez si eu

Saptamana trecuta, a fost tata in vizita 6 zile. Cum nu ne-am mai vorbit de o luna si nu ne-am mai vazut de un an, am avut multe de recuperat ( nu intru in detalii ca ii subiect de telenovela). Bun. Am ajuns intr-o seara sa ii arat cateva din creatiile mele literare. A fost destul de impresionat de progresele mele si mi-a oferit o provocare, pe care am fost mai mult decat bucuroasa sa o accept. Mi-a facut o lista cu douasprezece expresii , pe care sa le includ intr-o singura poezie. Am acceptat provocarea si am scris acea poezie. Deocamdata, este in stadiul in care urmeaza sa i-o trimit.

Poezia nu este ca poeziile mele obisnuite, din care reiese subiectul in cel mai clar mod posibil. Aceasta poezie e plina de intelesuri. Daca ai de gand sa o citesti pe fuga, mai bine renunta acum! Daca vrei sa o intelegi, ia o cana de ceai, aseaza-te si bucura-te de ea! Enjoy it! ^.^

Dansez si eu

Dansez si eu cand ma indeamna,

Ochii mi se-nchid, desi cu totii spun ca minti,

Pamant si cer eu pun in rama -

Nul si infinit e prea usor sa simti.

Dansez si eu cand vrea furtuna,

Iar soarele zambeste-ascuns in nori;

Nu se compara cu nici una

Cand vantu-nchina niste flori.

Dansez si eu cand literele plang,

Dragoste si sinceritate – o, cuvant nebun!

Dar tu bagai de seama rapid precum un tun,

Cum visele-asternute pe-o coala alba se tot frang.

Dansez si eu cand inima imi bate,

N-ai face vreodata diferenta intre calzi si reci,

Venele-mi sunt tot mai late,

Dar a lor putere eu voi fi pe veci.

Poem

Uhm..am mai scris o poezie. Nu este cine stie ce poezia in sine, este una dintre cele mai proaste ale mele , dar e plina de semnificatii si ganduri.

Sub influenta nimicului

De absurdul noptii eu ma desprind

Simt cum fiorii diminetii ma cuprind,

Ma strang la pieptul lor usor

Si imi lasa in gura un gust acrisor.

Noaptea trecuta, doar cerul stie ce-am facut

Acum m-am trezit iar pulsul imi e crescut

Sau doar mi se pare viata amara

Dupa un vis cu-n nebun si-o chioara.

Marul Evei e mancat pe jumatate,

Doar din vina acelui…dulce sarpe

Am muscat lacom doar sa fiu cu ei,

Am muscat din firul adolescentei.

Nu stiu cum am reusit sa ma indragostesc

De acel sarpe, iar acum innebunesc!

Blestemata sunt pe viata,

Dar eu trec si va rad in fata!

P.S.  o prietena mi-a facut o…sa-i spunem caracterizare..:))  daca nu aveti ce face…      http://graveofsorrows.wordpress.com/2010/01/03/post-specialchucky-_/